LIKE PAGE

Search This Blog

vineri, 16 noiembrie 2012

Monastery Arnota

Manastirea Arnota


 
Manastirea Arnota

Manastirea Arnota



Mănăstirea Arnota este o mănăstire din România situată în comuna Costești, din județul Vâlcea, declarată monument istoric cu cod LMI VL-II-a-A-09667.
Inițial, mănăstire de călugări, din anul 1999, se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistrița (județul Vâlcea).
Este construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistrița. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaș. Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici.
Legenda spune că Matei Basarab, fiind urmărit de turci, se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici iar Matei Basarab a hotărât că dacă va scăpa, va ctitori o mănăstire.
Între anii 1705-1706, domnul martir Constantin Brâncoveanu cu ocazia reparațiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil Brâncovenesc. A refăcut pictura originală și a confecționat catapeteasma, o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Național de Artă din anul 1913. Ușa de la intrare din lemn de castan deține o inscripție în limba slavonă cu următorul conținut :„ Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Aici în pridvor se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare și care reprezintă portretul lui Matei Basarab executată în jur de 1644.
O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856, când a parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecți, printre care Carol Benesch.
În anul 1934 s-au făcut noi reparații, s-au construit noi chilii și ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu odoarele sfântului lacaș.
Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii și s-a reabilitat sistemul de încălzire.
Mănăstirea Arnota este locul de veci a ctitorului ei Matei Basarab și a tatălui său Danciu vel-vornic. Danciu vel-voievod, oștean important al primului unificator al românilor Mihai Viteazul, a căzut în luptele de la Turda în anul 1604. A fost îmormântat la Alba Iulia și rămășitele pământești la 1648 și reîngropate în pronausul bisericii. Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, îmormântat inițial la Târgoviște, este adus și el la Arnota în urma răscoalei Seimilor și depus tot în pronaos.
  

Trăsături::

Ctitorită de Matei Basarab în 1633-1634, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi. Biserica mănăstirii este o construcție mică, cu o linie simplă și sobră. Deasupra naosului este așezată o turlă înaltă, iar pe pridvor este o altă turlă mai mică. Pridvorul cu turlă i-a fost adăugat de către Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei lui, odată cu reparațiile dintre anii 1705-1706. Tot el îi reconstruiește catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc. Pictura Mănăstirii Arnota este păstrată în forma ei originală care aparține lui Stroe din Târgoviște la 1644. In pronaos, cu prilejul renovării din anii 1705-1706, a intervenit asupra picturii zugravul Ioanichie Sin Preda. În 1753 popa Dumitru Ion a definitivat pictura în tempera. Printre scenele creștine se disting: Soborul Sfinților Arhangheli, sfinții militari, mucenici și cuvioși, „Învierea" pe peretele nordic, Cina cea de Taină, la vest, „Rugăciunea din grădina Ghetsimani", Botezul, iar pe boltă - Pantocratorul. In pronaos sunt pictați domnitorul Matei Basarab cu soția sa Elena, ținând în mâini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatăl lui Matei Basarab, Preda vel spătar cu soția sa Stanca și fiul lor, Papa, tatăl lui Constantin Brâncoveanu.
Această frumoasă mănăstire, prin pictura, arhitectura și sculptura sa, poate fi considerată unul din cele mai reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din țară.


Manastirea Arnota - arhitectura si podoabe
Biserica este mica, cladita din zid, cu temelia din caramida presata, construita in plan trilobat. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid care lasa pentru circulatie o deschidere de marimea unei usi.

Zidita in stil bizantin, la vremea cand inca se conturau trasaturile stilului muntenesc biserica mica, de plan triconc, avand 14,10 metri lungime si 3,50 metri latime in altar, x 5.63 metri in abside, este armonios proportionata.
La inaltimea de 5.70 de metri se ridica arcadele pe care se inalta boltile. Altarul este acoperit cu o bolta absidiala. Turla din naos este octogonala, iar pronaosul este acoperit de o calota sprijinita pe pandantivi.

Manastirea Arnota
Pridvorul mare brancovenesc, comparat cu restul bisericii, este deschis, sustinut de sase coloane masive din piatra. El are o turla pe naos si alta, mare si ea, deasupra pridvorului. Usa de la intrare este din lemn de castan, sculptata, fiind o adevarata opera de arta. Usa de intrare are pe ea inscriptia:
"Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel logofat" (deci, inainte de perioada domniei).



Manastirea Arnota
Vechea tampla din vremea lui Constantin Brancoveanu, rivaliza cu cea din Manastirea Hurezi. Astazi es se pastreaza la Muzeul Mogosoaia. Un pridvor adaugat in anul 1694, deschis pe coloane de caramida si pictat in stil brancovenesc de Enache si Preda (1705-1706) impodobeste vechiul locas.
In exterior, zidul bisericii este inconjurat la mijloc de un brau de caramida in relief. Deasupra braului sunt ocnite adancite, iar registrul inferior are firide superficiale rotunjite. Fatadele bisericii, in acelasi stil bizantin, au fost initial modelate in caramida aparenta, formand asize verticale si orizontale ce alternau cu braie de tencuiala; absidele si naosul prezinta cornise cu doua randuri de zimti, doua registre de ocnite separate de un tor incadrat intre alte doua randuri de zimti.
Dar Matei Voda, pe langa frumoasa ctitorie, a mai lasat in pastrare si alte comori de jertfa pentru Hristos si Evanghelia sa, multe si de mare pret sfinte moaste: mana Sfantului Apostol Filip, mana Sfantului Ierarh Mihail al Snaidei, palma Sfintei Mucenite. Marina, Sfantul Ioan Gura de Aur, ale Sfantului Atanasie si Chiril al Alexandriei, ale Sfantului Mucenic Teodor Tiron si alte sfinte moaste, fiind probabil ca acestea sa fie cumparate de Domnia sa de la calugari din Sfantul Munte. Astazi aceste sfinte moaste se afla la Monastirea Hurezi.
Manastirea Arnota - pictura
Pictura Manastirii Arnota este pastrata in forma ei originala care apartine lui Stroe ot Targoviste (anul 1644). In pronaos, cu prilejul renovarii din anii 1705-1706, a intervenit asupra picturii zugravul Ioanichie Sin Preda.
 Fresca, atribuita zugravului Stroe din Targoviste prezinta trasaturile caracteristice picturii de la sfarsitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre si concentrate, conturarea siluetelor prin cateva tuse de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenusiu, alaturi de rosul grenat, dinamic vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brancoveneasca.
 Repartitia scenelor religioase ramane cea traditionala in altar gasim teme mistice: Mielul lui Dumnezeu, Impartasirea Apostolilor, Maica Domnului, Platitera. Peretii naosului lasa sa se intrevada noul stil, mai narativ si mai decorativ.Printre frumoasele scene crestine distingem Soborul Sfintilor Arhangheli, sfinti militari, mucenici si cuviosi, o frumoasa "Inviere" pe peretele nordic, Cina cea de Taina, la vest, "Rugaciunea din gradina Ghetsimani", Botezul, iar in bolta - Pantocratorul.

In pronaos sunt pictati domnitorul Matei Basarab cu sotia sa Elena, tinand in maini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatal lui Matei Basarab, Preda vel spatar cu sotia sa Stanca si fiul lor, Papa, tatal lui Constantin Brancoveanu, Datco Colea, Radu, Barbu si Valsan.
Manastirea Arnota - viata duhovniceasca
Viata spirituala si cautarile celor ce au vietuit aici au fost calauzite de egumeni incercati ca: Stefan (1712-1715), iscusit carturar, ziditorul metocului Dobriceni; Ilarion, care la 27 martie 1747, inchina Arnotei schitul Pietrari; Paisie (1804), "ravnitor de bine si jertfelnic pentru dumnezeiestile manastiri si pentru cele duhovnicesti"; Cesarie (1851-1858), care inzestreaza Sfantul Lacas cu vesminte alese, readucand de la Biserica Domnita Balasa din Bucuresti, sfintele moaste ale Arnotei.
 Tot aici, printre cei pe care i-a atins flacara Duhului Sfant, a vietuit un timp Arhimandritul Paulin Lecca (+1998), scriitor deosebit de inzestrat un om erudit, ales traducator din limbile rusa si franceza, autorul volumelor "De la moarte la viata", "Rugaciunea vamesului", "Frumosul divin in opera lui Dostoievski" etc. si a numeroase traduceri din literatura patristica. 

Dar mai ales, un om caruia experienta cunoasterii lui Dumnezeu i-a daruit roadele rugaciuni, curate: "Bucuria, pacea, indelunga rabdare, roadele dragostei, dar printre altele, roadele rugaciunii lui Iisus sunt si lacrimile. Atunci nu mai esti tu cel care te rogi, Duhul Sfant este Cel care se roaga in tine".
Manastirea Arnota - drepcredinciosul domnitor Matei Basarab
Matei Basarab nu a fost doar un domn viteaz in razboaie, ci si un iubitor de cultura introducand limba romaneasca in cultul bisericesc, neobosit ziditor, restaurator, impodobind sfintele locasuri un domn de o rara pietate, evlavios, ctitorind locasuri de inchinaciune si dincolo de hotarele tarii: la Athos - lucrari de restaurare la Simonos Petras (1633), Xenofont (1640), Paraclisul Sfantului Mihai de la Marea Lavra, iar in Bulgaria, Biserica Sfanta Parascheva (in Vidin) si a Sfintilor Apostoli (in Svistov).
Manastirea Arnota
In pronaosul bisericii se afla si doua morminte: cel al lui Matei Basarab, care a fost inmormantat mai intai la Targoviste si apoi adus in ctitoria sa, si a lui Danciu vel vornic, tatal lui Matei Basarab, mort in Transilvania in timpul luptelor lui Mihai Viteazul. Inmormantat mai intai in catedrala din Alba Iulia, ramasitele pamantesti au fost aduse la Manastirea Arnota, in anul 1616.
 Manastirea Arnota          Manastirea Arnota
Matei Basarab Voda a fost inmormantat in Biserica Domneasca din Targoviste, alaturi de Doamna Elena, sotia sa. In imprejurarile tulburi dupa sfarsitul domniei sale, seimenii din oastea sa, rasculandu-se, au profanat mormintele din biserica, scotand osemintele voievodului, care apoi au fost stramutate cu mare cinste in Biserica Arnota.
Mormantul lui Matei Basarab, cizelat in marmura alba, este opera sculptorului Elias Nicolai (1658-1659), cel mai reprezentativ artist al secolului al XVII-lea din Transilvania, un reper de mare importanta in evolutia sculpturii romanesti in piatra si singura marturie asupra echipamentului militar din acest secol.
Manastirea Arnota
Inscrisul de pe piatra de mormant a lui Matei Basarab este de o deosebita finete artistica: "Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu, odinioara stapan si domn al Tarii Romanesti, barbat intelept, indurator si milostiv, innoitor a multor biserici si manastiri, niciodata biruit, ci biruitor si a multor invingeri, invingator prea slavit, dusmanilor infricosat, pretenilor de folos, imbogatitor al tarii sale, cel ce cu multa bogatie si intru toate indestulat, in buna pace a domnit 23 ani, a adormit intru Domnul la cinstite batranete, in anul Domnului 1654."
 Publicat de >>CLIK>>Colotin Sebastian<<<<<

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu