LIKE PAGE

Search This Blog

vineri, 3 august 2012

Monastery Valley


Mânăstirea Valea -Sfânta Treime ,Valea Mânăstirii din Titesti Argeș 




Documentar Video-1-Mânăstirea Valea


















Manastirea Valea Manastirii este o manastire ortodoxa, mai putin cunoscuta, insa de o minunatie rare, aflata in satul omonim din comuna Titesti, judetul Arges. Manastirea este vietuita de calugari, cu toate ca numarul acestora este unul deosebit de mic (anul 2009 gaseste manastirea cu doar 3 vietuitori). Biserica manastirii isi serbeaza hramul, zi in care multime de credinciosi se aduna in pridvorul acesteia, la sarbatoarea si , sarbatorite la 50 de zile dupa .
Asezamamtul Valea Manastirii a fost construit la poalele dealului Valea Manastirii, in mijlocul padurii din acea vreme, azi aceasta intinzandu-se doar de la manastire in sus. Satul Valea Manas­tirii a luat nastere odata cu inceputul manastirii din acesta.
Manastirea Valea Manastirii - scurt istoric
Printre valcele line si impadurite, acolo unde fagul tainuieste minunile, undeva, intr-o frumoasa vale, mai dainuie inca soaptele de peste veacuri ale marilor nostri conducatori. Acolo freamatul tainic al padurilor seculare se impleteste armonios cudangatul clopotelor alcatuind o frumoasa psalmodie. Aici se afla Manastirea ValeaManastirii - Sfanta Treime.
Inceputurile Manastirii se pierd in negura veacurilor ce au trecut. Constructia bisericii din Manastirea Valea a inceput in anul 1512, ctitor fiind Radu Paisie, egumen la . Amintim ca tot el a ctitorit si Manastirea Mislea din Prahova. Se crede ca Radu Paisie a fost fiul natural al lui Radu cel Mare. El ajunge domn al Tarii Romanesti intre anii 1535-1545, fiind mazilit, din motive necunoscute, de catre turci, este surghiunit in Egipt, unde a si murit.
Descoperirile arheologice, efectuate in perioada 20 octombrie - 2 noimbrie 1969, au stabilit faptul ca actuala biserica a Manastirii Valea este construita pe locul unei foste biserici, mai mici, ce a avut temelia din zid de bolovani si constructia de lemn. Marturie a acestei stravechi zidiri este mormantul jupanitei Visa. Piatra funerara atribuie decesului jupanitei in anul 1525. Datorita intemperiilor vremii, biserica cea veche se degradează.
Radu Paisie Voievod (1535-1545) apare si astazi in marturiile manastirii. Tabloul votiv il infatiseaza pe asta in partea vestica a pronaosului. El mai este mentionat si in pisania repictata la mijlocul secolului al XIX-lea, ce se regaseste in naosul bisericii. Noua biserica, inchinata in cinstea sarbatorilor Pogorarea Sfantului Duh si Sfanta Treime, a fost terminata in anul 1544, cand Radu Paisie era inca domn, in anul respectiv fiind realizata si o parte din pictura. Altarul si naosul bisericii ctitorite de Radu Paisie, vor fi pictate in 1548, in vremea lui Mircea Ciobanul. Pronaosul a ramas nepictat avand functionalitate de tinda.
La data de 8 mai 1623, Manastirea Valea a fost inchinata Manastirii Sfantul Mihail din Eparhia Poganiani din Rumelia, Grecia. Aceasta inchinare va atrage, mai tarziu, decaderea manastirii. In anul 1636, turcii provoaca mari stricaciuni bisericii distrugandu-i portile mari de la intrare, usile si acoperisul.
In anul 1746, Egumenul Damaschin dispune pictarea tindei.
Tot in acest an se zugraveste si restul bisericii prin osteneala fostului Egumen Partenie, dupa cum este scris in pisania mare din naos. Egumenul Partenie conduce o delegtie la Moscova pentru a cumpara mobilier si icoane imparatesti. Manastirea este renovata si de vaduva Magdalena Baldovin, din neamul baldovinestilor, in anul 1788, cand i s-a pus acoperis nou din sindrila si a fost restaurata si pictura din anul 1544.
Tot prin ostenelile Egumenului Partenie, in 1796, bisericii i se adauga pridvorul cu scop didactic. In anul 1846 se intervine iar asupra aspectului bisericii, asa dupa cum aflam din ultima parte a pisaniei din naos. Astfel, in timpul lui Gheorghe Dimitrie Bibescu Voievod si a Mitropolitului Neofit, este realizata turla bisericii, se repicteazabiserica si este schimbata catapeteasma. Costurile lucrarilor fiind suportate de Egumenul Ioanichie Polidor.
Dupa ce biserica a fost renovata si au fost construite si chilii, a fost populata cu calugari. Viata monahala a continuat pana la secularizarea averilor manasiresti, in anul 1864. Dupa anul 1864, manastirea devine biserica de mir pentru crestinii din sat. O ultima repartie a bisericii se realizeaza in 1967, prin purtarea de grija a Parintilor Ioan Popescu din Bucuresti si Pantelimon Musceleanu din Pitesti. Acum se reparara turla degradata (dar numai in exterior), pastrandu-se pictura originala de la 1846.
A fost din nou renovata, in anul 1972, cand i se pune acoperis nou din sindrila. In anul 1997, Manastirea Valea Manastirii este reinfiintata cu destinatie pentru calugari. De reactivarea manastirii s-a ocupat Parintele Gheorghe Ioana, insa lipsind terenul pentru constructia corpului de chilii, aceasta a ridicat o serie de greutati. La marginea incintei manastirii se afla un teren, fosta pepiniera silvica, dar organele silvice nu accepta inca trecerea lui in proprietatea manastirii. Pana acum s-a reusit sa fie relizata din beton o alee de circa 100 de metri, din drumul comunal si pana in incinta manastirii, fiind facute si unele reparatii bisericii.
Manastirea Valea Manastirii - arhitectura si podoabe
Complexul monahal din Valea Manastirii cuprinde urmatoarele constructii: Biserica Sfanta Treime, ruinele vechilor chilii, clopotnita, zidul de incinta. Clopotnita, aflata la 35 metri vest de biserica, este din zid la parter, cu gang de intrare. Turla este din lemn, patrata, luminata de patru ferestre inalte. Acoperisul din sindrila este in forma de clopot. In spatele bisericii se afla cimitirul satului. Incinta este marginita in parte de un zid gros din caramida, aflat inca in ruina.
Constructia actualei biserici prezinta elemente ce pot fi regasite si la bisericaManastirii Dealu de langa Targoviste. Arhitectural este planul plecat de tipul Vodita si transmis prin biserica Bradet, ale carei cornise cu braul de caramizi asezate pe lat in partea inferioara, cu o caveta, apar intocmai si la biserica Manastirii Sfanta Treime. Este constructie din zid gros din caramida pe fundatie de caramida. Spatiul este compartimentat in Altar, naos si pronaos. Are si un pridvor deschis.
Biserica are aproximativ 20 de metri lungime (in afara de pridvorul care s-a adaugat in urma), si 5 metri largime medie, in interior. Planul urmeaza principiile scolii sarbesti, mostenite din veacul al XIV-lea, naosul in forma de trefla, cu turla in centru si pronaosul patrat, boltit cilindric.
Altarul are absida poligonala. Lumina o primeste de la doua ferestre asezate in dreapta si stanga zidului din rasarit. Se separa de naos prin catapeteasma din lemn sculptat. Naosul are absidele largi si adanci, in fiecare absida fiind cate doua ferestre. Pe naos este o turla deschisa cilindrica in interior, octogonala la exterior, luminata de 8 ferestre si cu acoperisul piramidal. Naosul se delimiteaza de pronaos printr-un zid inalt pana la bolta, care lasa o deschidere pentru circulatie, larga cat o usa.
Pronaosul primeste lumina de la doua ferestre aflate la sud si alte doua pe zidul din nord. Ferestrele bisericii sunt din lemn, dreptunghiulare, inalte si inguste, prevazute cu bare metalice la exterior. Intrarea in pronaos se face prin vest pe o usa masiva de stejar, intr-un canat intarit cu bare metalice la exterior.
Bolta pronaosului este semicilindrica. Pridvorul semi-deschis, este inalt, cu ziduri care coboara din bolta inalta peste 3 metri. Este sustinut in fata de 4 coloane. Are pardoseala din caramida. Pardoseala bisericii este din lespezi de piatra; acoperisul este cu sindrila. Fatadele exterioare din caramida aparenta au 3 randuri de caramizi profilate in dinti de ferestrau.
Pictura bisericii este una de exceptie. Pictura veche din 1544, restaurata in 1788, este stearsa si autorul necunoscut. Biserica are tinda pictata in 1797, pronaosul pictat in 1746 iar in anumite registre din naos si Altar se pot observa cele trei straturi succesive de pictura: primul fiind cel de la 1548 din vremea lui Mircea Ciobanul, al doilea de la 1746 din timpul Egumenilor Damaschin si Partenie iar cel de-al treilea strat este cel din 1846, in timpul lui Ioanichie Polidor.
Podoaba interioara a bisericii este catapeteasma sculptata in lemn, lucrata fiind in secolul al XVIII-lea, in timpul lui Constantin Mavrocordat. De-a lungul veacurilor, Manastirea Valea Manastirii a fost inzestrata cu nenumarate danii din partea multor binefacatori. Se atesta danii de mosii inca din timpul lui Vlad Voda Calugarul (1482-1495) si a lui Neagoe Basarab (1512-1521). Din nefericire, manastirea nu a reintrat nici astazi in posesia fostelor domenii.
Manastirea Valea Manastirii - localizare si cai de acces
Manastirea este situata pe soseaua Pitesti - Campulung - Rucar - Brasov, adica pe Drumul National 73, la kilometrul 20, ramificatie dreapta inca doi kilometri, spre Titesti. De aici si pana la manastire nu mai sunt decat sase kilometri. Se poate circula si pe traseul Pitesti - Colibas - Mioveni - Racovita - Titesti, pe o sosea putin mai ocolita.
Pentru credinciosii fara mijloace proprii de transport, drumul se lungeste cu inca 5 kilometri. Asa ca li se recomanda sa foloseasca soseaua Pitesti - Campulung. Dar credinciosii si turistii fara mijloace proprii de transport mai pot folosi si trenurile ce pleaca din Golesti, pana la halta Bucsenesti, aflata la 26 de kilometri, sau cu plecare din Campulung Muscel, la 29 de kilometri. In Bucsenesti exista o biserica declaratamonument istoric, datand probabil inca din secolul al XVI-lea. De aici si pana in Titesti mai sunt de parcurs doi kilometri.
Publicat de Colotin Sebastian

Descoperire epocala in Arges. Ce au găsit arheologii romani sub podeaua Manastirii Valea


Bijuterii medievale, care vor intra, probabil, in tezaurul Romaniei, au fost gasite, joi, la o manastire domneasca de secol XVI din judetul Arges.
VIDEO-2

Arheologii au gasit trei morminte, doua de femei si unul de copil. Se presupune ca ar fi fost rude cuvoievodul Radu Paisie, calugarul care a domnit un deceniu peste Tara Romaneasca si a ctitorit, printre altele, si acest lacas.
Manastirea Valea, din Arges, este punctul de interes al arheologilor care sapa acum cu mare grija in pragul ei si trec pamantul prin sita, ca nu cumva sa scape vreo piesa valoroasa.
Sapaturile de joi au scos la iveala mormantul unui copil de aproximativ 12 ani, langa cele ale unor tinere femei. Toate aveau bijuterii si vesminte pretioase, tesute cu fir de aur.
Timpul n-a iertat nimic: din straiele de slava ale acelor vremuri au ramas doar podobele de pret.
Manastirea, construita in 1534, a fost ctitorita de domnitorul Radu Paisie, zis si Petru de la Arges, cel ce avea sa moara exilat de turci in Egipt, la Alexandria. Toti cei ingropati aici ar trebui, teoretic, sa fie nu numai de neam mare, ci chiar de os domnesc.
Sapaturile la Manastirea Valea continua, iar dupa expertiza osemintele vor fi inmormantate in acelasi loc, din pronaos, spre odihna veșnică.
Sursa: Pro TV/Publicat de Colotin Sebastian