LIKE PAGE

Search This Blog

sâmbătă, 11 februarie 2012

Monastery Varatec-Neamț

Mânăstirea Varatec



Documentar Video-1-Mânăstirea Văratec 
-Documentar Video-Mânăstirea Văratec








Fotografii cu Manastirea Varatec - Neamt


Fotografii cu Manastirea Varatec - Neamt






----Biserica “Nasterea Sf. Ioan Botezatorul” de la Manastirea Varatec dateaza din anul 1817 si era un locas de cimitir, in care se savarseau pogribaniile si slujbele de pomenire. Ulterior, marindu-se satul bisericesc si numarul calugaritelor s-a gasit un alt loc pentru inhumarea celor raposati, iar acest lacas de cult a fost utilizat pentru pravila zilnica a vietuitoarelor din jur. Aceasta biserica se afla situata pe o culme la aproximativ 150 m de curtea manasitirii si a fost initial construita din lemn, dupa care in anul 1844 a fost reconstruita din piatra.
Constructia actuala urmeaza un plan bazilical, cu absida circulara si cu trei turle de lemn, la care sunt evidente influentele stilului baroc. Interiorul bisericii este despartit de o arcada masiva in doua spatii. Pronasosul si naosul sunt acoperite cu bolte in forma de calota, iar absidele inscrise in grosimea zidului sunt acoperite de bolte in sfert de sfera. Pentru a veni in intampinarea nevoilor gospodaresti au fost construite, in partea de sud-vest a bisericii primul pridvor cu o turla-clopotnita din lemn si un diaconic de piatra, iar in partea de sud-est al doilea pridvor.
Pictura din Biserica “Nasterea Sf. Ioan Botezatorul” a fost executata in ulei de catre doi arhierei Silvestru (Balanescu) Pitesteanul si Ghenadie  (Enaceanu) Craioveanul. Deosebit pentru aceasta biserica este faptul ca fiind un locas de inchinare au fost zugravite pe peretii din interiorul bisericii alaturi de alti sfinti si sfintele mucenite care erau trecute in pomelnicul ctitoresc: Tecla, Epistimia, Varvara, Glicheria, Pulheria, Evghenia si Fevronia.
Pe langa sfintele litanii si pe langa cantarile bisericesti care indeamna pe maici la cucernicie si viata fara de prihana, sfintele mucenite pictate in interiorul bisericii spre care isi indreapta calugaritele privirile sunt pilde pentru pasii lor. Pe peretii altarului sunt pictati sfintii ierarhi, iar pe bolta, Sfanta Treime. Pictura figurativa din acest lacas de cult, prin liniile si culorile in care sunt exprimate vestimentatia si miscarile personajelor, incearca sa reproduca picturile realizate de Nicolae Grigorescu la Agapia.
Aceasta biserica este vizitata de turisti pentru faptul ca la umbra zidurilor ei, ca o marturie care aminteste de cimitirul de altadata, se afla mormantul poetei Veronica Micle. Turistii care vin la Varatec se indreapta spre mormantul poetei cu gandurile atintite mai mult la nefericitul Luceafar al poeziei romanesti, Mihai Eminescu.


Manastirea Varatec
Manastirea Varatec este una dintre cele mai mari si mai vizitate manastiri ortodoxe din judetul Neamt. Aflata la numai 12 kilometri de Targu Neamt si la 40 de kilometri de Piatra-Neamt, este amplasata intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este situata intr-o mica depresiune, de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine de doar 460 metri.
ISTORIC--Manastirea Varatec nu a fost intemeiata de domni, nici de mari sfetnici ai tarii. Primele urme monahale pe acest loc sunt legate de numele maicii Olimpiada, o maica de la Manastirea Durau, tunsa in monahism in Schitul Topolnita, in apropierea actualului Varatec.Pisania bisericii celei mari spune urmatoarele: "La anul 1808 s-au zidit aceasta biserica ce sa praznuieste hramul Adormirea Maicii Domnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Parintelui Iosif Duhovnicul si a staritei Olimpiadii, iar cei intai ctitori au fost maicile din acest locas. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au daruit 3 mosii si maica Elisabeta Bals au daruit mosia Vulturesti, maica Safta Brancoveanu au harazit mosiile Osica si Vladulenii cu mai multe indatoriri in testamentul sau, iar celelalte mosii, vii si acarete ce au daruit si alti ctitori sunt scrisa in cartea vietii spre vecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20."Drept aceea, intre anii 1781-1785, maica stareta Olimpiada, fiica de preot, a primit marea misiune de a intemeia un schit intr-o poiana de langa Varatec. Poiana a fost cumparata de la padurarul Ion Balanoiu. Lucrarea a inceput la sfatul Sfantului Paisie de la Neamt si cu binecuvantarea Mitropolitului Gavriil Calimachi.
Maica Olimpiada, cu numele din lume fiind Balasa Herescu, se va oferi trup si suflet zidirii obstii primei isihii de la Varatecc. Ea va adormi in Domnul in anul 1842, la varsta de 85 de ani.Pe acest loc fiinta la acea data o micuta asezare monahala, cu o bisericuta de lemn si cateva chilii pentru maici, ridicate de Maica Olimpiada. In anul 1788, dupa alcatuirea unei consistente obsti monahale, Sfantul Paisie Velicicovschi de la Neamt va numi drept stareta a manastirii pe maica Nazaria de la Manastirea Durau. In anul 1794, maicile ridica o noua biserica, tot din lemn, insa mai incapatoare decat prima. Intre timp maicile de la Varatec se unisera cu maicile de la Schitul Topolita.In anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costache uneste Manastirea Agapia cu Manastirea Varatec. In anul 1808 va incepe zidirea actualei manastiri, din piatra si zugravita in alb. Biserica va purta hramul Adormirea Maicii Domnului.
Biserica de la Manastirea Varatec a fost terminata de zidit in anul 1812, abia in anul 1841, dupa zugravirea ei cu pictura, ea fiind complet terminata si sfintita. In anul 1821, manastirea nu este ocolita de necazurile vremurilor, otomanii care ii urmareau pe eteristi scotocind si distrugand multe din interiorul manastirii.In anul 1839, domnul Mihail Sturza al Moldovei hotaraste ca Manastirea Varatec sa fie independenta de celelalte manastiri si schituri din zona, obstea de maici putand sa se ingrijeasca si sa hotarasca singura cele de folos manastirii.
Dupa anul 1844 se vor mai construi inca doua biserici: Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, Biserica Schimbarea la Fata, cat si un Paraclis inchinat Sfantului Nicolae. Potrivit insemnarilor celor vechi, din arhiva manastirii, in anul 1857, manastirea "avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni".Manastirea a intampinat o mare incercare in data de 11 iunie 1900. Un incendiu a cuprins o mare parte din manastire, pierderile fiind grele: chiliile au ars in mare parte, biserica a ramas fara acoperis si turle, iar clopotnita s-a prabusit si ea. Toate acestea au fost refacute in scurt timp, ele putand fi vazute pana astazi in manastire. Din-nainte de incendiu a ramas insa puternicul zid de piatra (1808-1812).La o distanta de numai 150 de metri inspre sud-est de manastirea Varatec se afla Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, zidita de Eufrosina Lazu, in anul 1844, pe locul unei biserici de lemn din anul 1817. In partea sudica a bisericii, in afara, se afla Mormantul Veronicai Micle, trecuta la cele vesnice in anul 1889, dupa o perioada de vietuire in manastire.
In cimitirul manastirii, aflat la aproximativ 400 de metri de manastire, se afla Biserica Schimbarea la Fata. Aceasta a fost zidita tot prin osteneala monahiei Eufrosina Lazu, intre anii 1846-1847.
Manastirea Varatec - arhitectura
Biserica manastirii, inchinata Adormirii Maicii Domnului, imbina stilul moldovenesc cu elemente noi, aparute in Moldova prin secolele XVIII-XIX. Biserica se afla inaltata in centrul curtii interioare, precum la mai toate manastirile ortodoxe, fiind zidita din piatra de rau, luata din zona, cat si din caramida.Biserica are forma de nava, avand pridvor, naos, pronaos si Altar. Cele doua turle ale acesteia sunt cilindrice, fiecare avand cate un acoperis in forma de clopot. In fata bisericii se afla statuia de bronz a Saftei Brancoveanu, care a ctitorit o parte din cele de folos manastirii. Statuia a fost lucrata de Ion Jalea, in anul 1935.
Pridvorul bisericii are intrarea pe peretele sudic, fiind acoperit cu doua calote sferice sustinute de un singur arc longitudinal si de alte doua arce laterale. Pronaosul si naosul sunt despartite de un zid sustinut de doua coloane. Aceste doua cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, in timp ce altarul prezinta un arc dublou spre apus, fiind boltit in sfert de sfera la rasarit.In pronaos se afla "Mormantul duhovnicului Iosif", adormit in Domnul la data de 28 decembrie 1828. Acesta este primul duhovnic de la Manastirea Varatec. Langa acesta se crede ca au fost inmormantate si primele starete ale manastirii: Olimpiada, Nazaria si Magdalena, insa mormintele acestora nu au fost inca descoperite.
Sfantul Altar este despartit de restul bisericii printr-o superba catapeteasma sculptata in lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu o deosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul, in anul 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi.Pictura bisericii a fost realizata in anul 1841, ea fiind refacuta in anul 1882, de pictorii T. Ioan si D. Iliescu. Intre anii 1968-1969 pictura a fost din nou spalata si intarita de pictorul Arintiu Avachian si ajutoarele sale D. Gurita, G. Popescu, G. Salagian, cu binecuvantarea Mitropolitului Moldovei Teoctist, cu pornirea si staruinta maicii Pelaghia Amilcar, stareta a intregului sobor, si cu obolul credinciosilor.
In afara bisericii, langa zidul acesteia, se afla mormintele unor maici mai de seama din istoria manastirii: Evghenia Stefanescu, Eufrosina Lazu, Eugenia Negri, iconoama Veniamina Pribagu, arhimandrita Veniamina Hermeziu, si Ecaterina Bals, mama Saftei Brancoveanu.Clopotnita manastirii, amplasata la o distanta de 80 de metri mai spre est de biserica, este o constructie din zid, cu aspect masiv, cu gang de intrare si doua etaje in forma patrata. Turnul are acoperisul in forma de mitra arhieresca. La primul etaj se afla paraclisul Sfantul Ierarh Nicolae.
Clopotnita este cuprinsa in corpul de chilii pe doua nivele, cu prispa larga, sprijinita pe siruri de coloane din lemn. Pe latura nordica a incintei se afla staretia si cladirile administrative, iar pe cea sudica, la parter, s-a amenajat o bogata si atractiva colectie muzeala in spatiul fostului Atelier Regina Maria, construit in anul 1934, de catre regele Carol al II-lea, la indemnul Mitropolitului Pimen.
Manastirea Varatec - muzeul si patrimoniul cultural
Muzeul manastirii Varatec pastreaza un valoros patrimoniu cultural-artistic si istoric, alcatuit dintr-un mare numar de hrisoave autentice, acte de danie si de intarire, obiecte de cult din metal pretios, icoane vechi, broderii, covoare si vesminte preotesti.Printre cele mai deosebite obiecte din muzeu se numara: icoanele din secolul al XV-lea, de la Manastirea Rasca, cat si cele din veacurile XVI-XVII, de la Valeni - Piatra Neamt si Topolita, crucea din lemn de chiparos, facuta in anul 1596, si crucea de procesiune din lemn de maslin, donata in anul 1852 de Gheorghe si Maria Hermeziu, potirul din argint aurit daruit in anul 1840 de Safta Brancoveanu, Epitaful lucrat in fir de aur si argint de Smaranda Niculce in anul 1798, Evangheliarul grec tiparit la Venetia in anul 1811 si Evanghelia cea Mare tiparita la Manastirea Neamt, in anul 1821, ambele ferecate in argint aurit si impodobite cu icoane emailate.
Staretele manastirii au acordat o deosebita atentie pregatirii profesionale a monahiilor, in cadrul Manastirii Varatec creandu-se mai multe ateliere-scoala, dintre care mentionam: Scoala monahala de pregatire profesionala pentru mai multe indeletniciri si cultura generala pentru calugarite (infiintata la 1 septembrie 1803, de Veniamin Costachi), Scoala de fete pentru calugarite (deschisa la 18 decembrie 1860), Scoala de adulte (infiintata la 1 septembrie 1911), Seminarul monahal pentru calugarite.In luna noiembrie 1940, functionau la Manastirea Varatec urmatoarele ateliere: broderie bisericeasca si legatorie de carti, covoare, tricotaj, tesut panza, pictura bisericeasca si arta decorativa, majoritatea acestora mentinandu-se si in prezent. La Manastirea Varatec a lucrat mai multi ani arhimandritul scriitor Valeriu Anania, ales in anul 1993 drept Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului.
Publicat de Colotin Sebastian/Monastery Varatec-Neamț

Monastery Polovragi

Manastirea Polovragi 



Video-1
                                       

 Video-2












Manastirea Polovragi-ISTORIC-


Este situata la nord-est de Tg. Jiu, pe soseaua Tg. Jiu - Rm. Valcea, intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. Intrarea in incinta manastirii se face printr-o poarta masiva din lemn, frumos sculptata, pe care scrie : "Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului". In partea dreapta a portii este o frumoasa troita din lemn sculptat, pe postament de beton, inchinata eroilor si martirilor Romaniei.
Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. In 1629, in timpul domnitorului Alexandru Ilies, manastirea intra in posesia jupanului Paraianu Milescu, ban al Craiovei. Timp de un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre aceasta manastire. In 1643 Danciu Paraianu, construieste biserica actuala, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab
Hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, constituie prima atestare documentara a bisericii.
Inchinata Sfantului Mormant de cel de-al doilea ctitor al sau manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brancoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, in anul 1693 si facuta metoc al manastirii Hurez. In timpul lui  domnitorului Constantin Brancoveanu s-a restaurat biserica, careia i-a inaltat turla si i-a adaugat un pridvor in stil brancovenesc,s-a zugravit interiorul,  a refacut chiliile, clopotnita, precum si zidurile de cetate. In timpul stapanirii austriece asupra Olteniei a fost trecuta in randl manastirilor corespunzatoare fortificatiilor defensive. Generalul Stainville a ales-o drept resedinta, adapostind intre zidurile ei un batalion de osti (1718-1739). Mai tarziu, la 27 aprilie 1802, manastirea a fost pradata de trupele talharesti ale lui Pasvantoglu. Legenda spune ca atunci calugarii au ascuns in apa Oltetului odoarele manastirii. Biserica manastirii Polovragi cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este zidita in stil bizantin, avand forma trilobata cu abside laterale.  Turla este de forma poligonala, cu firide largi, ornamentate in partea superioara si acoperita cu tabla ca si biserica . Naosul si pronaosul sunt spatioase, avand practic aceeasi marime. Catapeteasma executata din lemn de tei, reprezinta o adevarata capodopera a vechii sculpturi romanesti, avand o bogata ornamentatie cu impletituri florale. Pridvorul in stil brancovenesc este spatios, deschis, sustinut de opt coloane din piatra.  In pridvor este piatra funerara a surorii ctitorului. Pictura de traditie bizantina, executata in fresca a fost realizata in timpul lui ConstantinBrancoveanu intre 1698-1705 (unele surse indica anii 1703-1712), de primii mesteri iesiti din scoala brancoveneasca de la Hurez ca: Andrei Constantinos, Gheorghe Istrate si Ranite.
In nordul incintei, intr-o alta curte, se afla bolnita ctitorita de Episcopul Clement Lavrentie, 1732-1738. Biserica manastirii Polovragi este inconjurata de chilii, formand o puternica cetate de aparare. In ea se patrunde printr-o poarta masiva deasupra careia se inalta clopotnita.
Manastirea are si o colectie muzeala, ce adaposteste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, ce provin din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, precum si depozitul de carte veche ce cuprinde peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca.
Publicat de:Colotin Sebastian/Monastery Polovragi

Monastery Aninoasa

Mânăstirea Aninoasa


Manastirea Aninoasa

Video





Manastirea Aninoasa
















Hram: Sfantul Ierarh Nicolae, Sfintii Gheorghe si Dimitrie (paraclisul)
ISTORIC-

Manastirea Aninoasa - o mica cetate fortificata


La aproximativ 18 km sud-vest de Campulung, pe o colina, la 460 de metri altitudine se afla manastirea Aninoasa, la marginea localitatii cu acelasi nume. Monument istoric si de arhitectura, manastirea este un ansamblu arhitectonic de traditie brancoveneasca, cu o incinta dreptunghiulara prevazuta cu un turn-clopotnita, chilii si paraclis. Tanara sora Ileana este ghidul manastirii Aninoasa si cunoaste foarte bine istoria acestor locuri:
“Numele manastirii Aninoasa vine de la padurile de anini sau arini, copaci inalti si drepti, specifici zonelor umede care, in trecut, imprejmuiau pe arii mult mai largi manastirea noastra. Astazi doar ici si colo pe valea raului Bratia, peste care ati trecut, se mai gasesc astfel de copaci. Manastirea dateaza din secolul al XVII-lea, din 1677, si este ctitoria unui boier din zona, Tudoran Vladescu. Boieri pamanteni, Vladestii au dat si numele unui sat din apropiere, Vladesti. Initial se dorea ca biserica mare sa fie biserica de curte pentru neamul boieresc. Însa, chiar in anul in care s-a pus temelia acesteia, sotia boierului, Alexandra Vladescu, a decedat. Puteti observa in pronaos doua pietre tombale, doua morminte. Unul dintre ele adaposteste osemintele Alexandrei, sotia ctitorului iar celalalt osemintele Saftei Vladescu, cumnata Alexandrei. Probabil este sotia fratelui lui Tudoran pentru ca el nu a avut surori. La moartea sotiei aga Tudoran al nostru, clucerul Vladescu, s-a calugarit, devenind monahul Teodosie. Probabil stiti ca, la calugarie, se schimba numele de botez. Iar functionalitatea presupusei biserici de cult s-a schimbat si ea in aceea de manastire de calugari. Deci asta a fost la origine. Initial a fost construita doar biserica, fara pridvor si exonartex, doar pronaosul, naosul si altarul si avea o singura turla. Pridvorul si zidurile imprejmuitoare si cladirile anexe cuprinse intre acestea s-au construit mai tarziu, intre 1722 si 1730, cu subventia Mitropolitului Ungro-Vlahiei de atunci, CManastirea Aninoasahir Daniil, care fusese calugarit aici la Aninoasa si care apoi a devenit Episcop de Buzau si ulterior Mitropolit al Ungro-Vlahiei. In paraclisul Mitropoliei bucurestenese pastreaza un portret al lui Chir Daniil, la fel in Palatul Patriarhal, unul dintre tablourile de acolo il reprezinta pe Daniil Aninosanul.”
Biserica mare a fost pictata la origine de catre Parvu Mutu campulungeanul, fondator de scoala de pictura laica si religioasa, foarte renumit prin portretistica sa. Sora Ileana ne ofera detalii:
“Deasupra usii de la intrarea in biserica mare se poate vedea tabloul votiv reprezentand ctitorii impreuna cu 11 copii din neamul boieresc, tabloul fiind specific portretisticii lui Parvu Mutu. Interesant este de ce a pictat Parvu Mutu manastirea noastra. Pentru ca era finul de botez al unchiului ctitorului. Deci Tudoran Vladescu il avea ca unchi pe Parvu Vladescu, acesta fiind nasul lui Parvu Mutu, de unde i se trage si numele. Biserica de la Aninoasa a fost pictata pe cand Parvu Mutu era foarte tanar, a fost prima lui pictura dupa ce s-a intors de la studii, studii platite, subventionate, de catre ctitorul nostru Tudoran Vladescu. Abia dupa ce a pictat manastirea Aninoasa a devenit pictor de curte al Cantacuzinilor.”
Manastirea este fortificata, zidurile au o grosime maxima de 1,84 metri, este unica in zona. Sora Ileana a studiat multe documente si ne mai prezinta cateva file din istoria asezamantului monahal de la Aninoasa:
Desigur manastirea noastra este ca un pui pe langa cetatile fortificate sau bisericile de alta confesiune din Transilvania care ajung pana la grosimi de patru metri aproape constant. De ce a fost fortificata? Pentru ca era foarte des atacata. Pe vremuri era o manastire foarte bogata. In general manastirile medievale erau foarte bogate. Niste file de iconomat pe care le-am gasit in copie m-au uimit. Aveau mii de cai, sute de vaci, robi tigani folositi in administrarea averilor, aveau metocuri si mosii in vreo sapte judete. Ce s-a intamplat? In 1863-1864, prin vestita secularizare a lui Cuza, manastirea noastra a fost desfiintata, a ramas doar biserica mare, biserica de mir a satului iar cladirile anexa au devenit post de jandarmi si ulterior depozite ale CAP-ului. Abia in 1993 s-a redeschis ca manastire, de aceasta data ca manastire de maici, nu de calugari si in paralel, pana in 2001, a functionat aici si biserica satului pentru ca nu era alt lacas in zona. Abia in 2001 am pus mana de la mana, am dat si noi ce-am putut, au dat si satenii, am mai cautat sponsori si am construit o biserica pe care puteti s-o vedeti in dreapta cand iesiti pe poarta, este biserica satului tarnosita, sfintita la 1 octo
Manastirea Aninoasambrie 2001 cu hramul ”Acoperamantul Maicii Domnului”. Din acel moment suntem exclusiv manastire de maici. In prezent suntem 10 vietuitoare, impreuna cu parintele slujitor si duhovnic, Parintele Clement Paunescu, fost iconom al Manastirii Slanic.
Ne reintoarcem la arhitectura manastirii. Pe holul de la paraclis in partea stanga sunt niste creneluri de aparare prin care erau observati dusmanii si se lansau contraatacuri deoarece erau des atacati fiind atat de bogati. Imi vine in minte o intamplare din primul razboi mondial: Nemtii au venit aici si au vrut sa ia un clopot de vreo 400 de kilograme, clopot care ne-a ramas chiar de la vladica Daniel, de pe la 1720-1730. Au incercat sa-l scoata si n-au putut efectiv sa-l scoata pe acele ferestre ale clopotnitei. Probabil mai intai a fost pus clopotul si abia apoi s-a zidit in completare clopotnita. Noi a trebuit sa-l spargem acum cand am vrut sa-l returnam. Desigur nemtii nu voiau sa oficieze cu el vreun ceremonial ortodox religios ci voiau sa-l topeasca si sa-si confectioneze armament. Hramul bisericii mari este “Sfantul Ierarh Nicolae”.
In partea stanga, in apropierea portii de la intrarea in manastire, se afla si un paraclis cu hramul ”Sfintii Mari Mucenici Gheorghe si Dimitrie”. Ne oprim cateva minute si in paraclis:
“Catapeteasma este din zid, la fel este si in biserica mare. In ortodoxia romaneasca sunt insa mai des intalnite catapetesmele din lemn. Noi am gasit aici paraclisul foarte devastat. Se urca in rampa.  Datele scriptice pe care le-am gasit eu sunt foarte putine, practic: hramul, anul de constructie 1773 - deci a fost construit cu aproape 100 de ani mai tarziu decat biserica mare - iar restul sunt observatii cu ochiul liber. Se vede ca stilul picturii este postbrancovenesc si o presupunere personala este ca, pe aici, vor fi trecut jandarmii pentru ca locul a fost foarte devastat si pe pereti apar o multime de scrijelituri cu numele si gradul unor jandarmi, de exemplu: ”jandarm caporal Dinu Marin, liberat 1912”, deci sunt multe astfel de scrijelituri care, cred eu, se pastreaza din respectiva perioada. Mai avem niste gropnite, niste tunele, dar sunt impracticabile, erau tainite in perioada respectiva, satenii spun ca ar duce undeva spre Campulung poate chiar pana in oras, spunea cineva, dar nu stim sigur. Cert este ca acum, cand s-a facut nivelarea curtii, foarte aproape de nivelul de calcare, s-au descoperit niste bolti de caramida pe care le-am putut vedea. Undeva intr-o monografie mai veche din 1933 al carei autor a fost un preot din Campulung, Ioan Rautes
cu, scria ca sunt trei tunele. Eu nu stiam cum de sunt trei pentru ca este o singura gura de intrare, o singura tainita pe unde se patrunde in tunel. Dar cand s-a facut nivelarea curtii am vazut ca, intr-adevar, se ramifica undeva si pleaca in trei directii. Deci sunt trei tunele.”
In urma devastarilor au ramas putine suprafete cu pictura in interiorul paraclisului. Te intristeaza sa vezi doar resturi de pictura si ziduri golase. Atata cata este pictura a fost restaurata dar maicilor le este cam greu sa le explice oamenilor simpli care vin la manastire de ce nu se poate reface pictura in intregime. Sora Ileana ii intelege pe oameni dar incearca sa le explice si argumentele restauratorilor:
“Problema este urmatoarea: Tehnicile de restaurare moderne impun sa nu se adauge nimic la pictura daca pictura se restaureaza. Aici in paraclis chiar s-a restaurat, se vad aceste foite japoneze lipite pe catapeteasma, s-au facut aceste injectari si pictura s-a curatat si a fost stopata degradarea. Vedeti, acolo avem o scena in care insa Mantuitorul nu are cap. Ei, nu e voie sa-i adauge cap. Se considera, conform tehnicilor moderne de restaurare, ca daca i-ar adauga un cap s-ar stirbi ceva din valoarea istorica. Personal eu nu sunt intrutotul de acord pentru ca vine, de pilda, o maicuta din sat sprijinita in baston si zice:”Maica eu ma inchin acolo la Domnul nostru dar n-are nici cap, Maica Domnului n-are o mana, eu ce sa sarut, mama?” Aceste scene pictate sunt in cult. In momentul in care le scoti si le pui in muzeu le lasi fara cap, le lasi fara maini, n-am nimic impotriva dar atata timp cat sunt in cult si omul vine si se inchina la ele... Poate ar fi bine sa le completezi... Si vin oameni simpli care nu stiu ca asta e tehnica de restaurare de nu stiu unde din lume...  mai ales ca sunt tehnici foarte performante, sunt tehnici care au ajuns la o atare performanta incat, de la distanta, vezi pictura compacta iar cand te apropii ceea ce s-a adaugat se vede fie in dungulite (trateggio se numeste), fie in punctulete (ritocco). Deci sunt tehnici de performanta. Specialistul care vrea sa vada se apropie si vede ceea ce s-a adaugat. Si mai e ceva: la restaurare e obligatoriu ca aceasta sa fie reversibila, deci in momentul in care, maine de pilda, gasesti o fotografie a paraclisului care nu se cunoaste, trebuie sa poti sa dai jos ceea ce s-a adaugat si sa pui in conformitate cu respectiva descoperire. Dar costurile sunt colosale, fondurile nu depind de noi si nici aprobari nu se dau deci, deocamdata, asa stau lucrurile."(Exonartex - In bisericile ortodoxe, pridvor deschis sau inchis)
Publicat de>Clik>>Colotin Sebastian<</Monastery Aninoasa