Monastery Agapia Old

Mânăstirea Agapia Veche

Poze cu Mânăstirea Agapia Veche

 

Manastirea Agapia Veche este un locas de cult situat catre nord, la aproximativ doi kilometri de Manastirea Agapia cea Noua (cunoscuta si ca Agapia din Vale), intr-o poiana adapostita de paduri inalte si dese. Acest locas de rugaciune reprezinta punctul de inceput al vestitului asezamant monastic cunoscut astazi drept Manastirea Agapia.

Manastirea Agapia Veche - inceputurile vietii monahale

Inceputurile vietii monahale de pe aceste locuri au facut-o calugarii sihastri. In a doua jumatate a secoului al XIV-lea, monahii iubitori de liniste si rugaciune, sub conducerea cuviosului Agapie, au ridicat un schit din lemn, pe locul numit astazi "Livada parintilor". De la acest sihastru si-au primit numele manastirea, muntii din jur, valea cu paraul si mai apoi satul si comuna.

Locul din muntele acoperit de paduri a fost destelenit prin munca grea a monahilor din schit care au sadit multi pomi fructiferi; de aceea si locul se numeste pana astazi "Livada Parintilor".

La sfarsitul secolului al XV-lea, pe locul in care a sihastrit cuviosul Agapie si ucenicii acestuia, s-a construit o noua biserica din lemn si cateva chilii. Actualul loc este cunoscut si sub denumirea de "Poiana lui Eufrosin".

Cu timpul, numarul sihastrilor de aici a crescut, biserica devenind neincapatoare. Drept urmare, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, domnitorul Moldovei, Petru Rares si doamna Elena au contribuit la constructia unei noi biserici din piatra, pe locul celei vechi, pe care au inzestrat-o cu odoare si mosii.Pana in secolul al XVII-lea, manastirea a avut o perioada de glorie, fiind un important lacas de inchinaciune si de cultura. Aici au ucenicit si au invatat multi feciori de boieri si domni, unii dintre ei ajungand episcopi, mitropoliti sau domnitori ai Moldovei. Dintre ierarhi amintim doar pe mitropolitii Mitrofan si Nicanor sau Isaia al Radautilor.

Manastirea Agapia Veche - ucenicia domnitorului Aron-voda al Moldovei

Dintre Domnitori, amintim pe domnitorul Aron-Voda (1591-1595), de care se leaga legenda incrustata cu litere vechi si cam sterse de vreme, pe o stanca ce este cunoscuta sub numele de "Piatra lui Aron-Voda", situata cam la jumatatea distantei, pe drumul ce duce de la Agapia din Deal la Agapia din Vale.

Acesta - Aron-Voda - "in junetea sa invata carte de la unchiul sau, staretul Siluam". Intr-o noapte, "iesi pe ascuns din manastire si pe cand se intorcea, pe la miezul noptii, ca sa fie la Utrenie, fu surprins in acest loc de mosul sau si pedepsit. Junele rusinat fugi de la manastire si nu mai veni acolo, pana ce nu a ajuns la domnia tarii, cand milui manastirea si reinnoi daniile ce avea de la domnii predecesori." (Eustochia Ciucanu, 1988).

Terenul instabil si spatiul de extindere limitat au determinat, in secolul al XVII-lea, stramutarea in vale a calugarilor, gospodariilor si anexelor. Manastirea Agapia din Deal a ramas o sihastrie, un salas al schivnicilor batrani, iubitori de liniste si de viata aspra pustniceasca.

Manastirea Agapia Veche - renasterea vietii monahale

Biserica, cazuta in ruina, purtand hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", a fost reconstruita si ctitorita in anul 1680 de catre Anastasia Doamna, sotia lui Gheorghe Duca-Voda, adaugandu-i un nou hram, "Schimbarea la Fata a Domnului" (6 august), care se pastreaza si astazi. Deplasarile de teren de pe teritoriul manastirii au produs stricaciuni mari, necesitand numeroase consolidari si renovari.

In perioada anilor 1990-1994, au fost necesare demolarea bisericii si inaltarea unui nou lacas, pe o temelie de beton armat, placata cu piatra, bine implantata in roca muntelui. Biserica, mult mai inalta si mai incapatoare este construita din barne groase din brad, imbracate in exterior cu dranita, cu pereti ornamentati, cu un brau sculptat, din stejar.

In interior, peretii tencuiti sunt pictati in fresca. Catapeteasma, din stejar masiv, este frumos ornamentata prin sculptura. Din vechile constructii a ramas turnul-clopotnita din secolul al XVII-lea, o constructie masiva din piatra, cu o inscriptie ce dateaza de la Anastasia, doamna lui Duca-Voda.

Sihastria de la Agapia Veche a fost un nucleu de credinta ortodoxa si de cultura romaneasca, in care pustnicii au trait intr-o desavarsita duhovnicie, unii dintre ei fiind proslaviti dupa moarte, in randul sfintilor: Cuviosul Agapie Sihastrul, Cuviosul Eufrosin Sihastrul, sihastrii din muntele Scaunele (situat pe obcina, un kilometru mai sus de Agapia Veche), Cuviosii parinti Evloghie, Pirmen, Mihail, Vasile si Paisie (sec. XVI-XVII), Sfantul Rafail, Sfantul Partenie si altii. Acesti cuviosi parinti sunt amintiti si de Prostosinghel Ioanichie Balan, in Patericul romanesc.

Manastirea Agapia Veche - chipul acestei lumi framantete

Locul intemeierii schitului Agapia Veche poarta in el ceva din chipul acestei lumi framantate. Desi de o mare frumusete, pamantul se misca pe neasteptate, alunecand si surpand cladirile.

Prima biserica, din lemn, a fost daramata de o avalansa. A doua biserica, ridicata in secolul al XV-lea, s-a paraginit si ea de miscarile pamantului. La fel s-a intamplat si cu ctitoria marelui Petru Rares care, desi refacuta de Petru Schiopul, Ruxandra Doamna si Mitropolitul Mitrofan s-a prefacut in cele din urma in ruina.

De aceea, la sfarsitul secolului al XVII-lea, Anastasia Doamna, sotia lui Duca Voda, a ridicat o noua biserica, cu clopotnita si chilii. Si aceasta a avut multe reparatii, suferind insa si lovituri din partea oamenilor in conflictele din 1821.

Ca urmare a fost ridicata alta biserica de zid, cazuta din cauza alunecarilor de teren la 1990. S-a ridicat apoi o noua biserica din lemn si acum una din zid. In total sapte biserici au fost ridicate de-a lungul veacurilor, dovedind taria sufleteasca a vietuitorilor schitului.

Mai trebuie spus ca arhondaricul - casa pentru oaspeti - se afla in afara cuprinsului schitului, pentru ca este interzisa cu desavarsire ramanerea strainilor peste noapte in incinta.

Manastirea Agapia Veche - marturia mitropolitului Nicodim al Moldovei

"Agapia Veche este loc sfintit.

Agapia Veche infatiseaza una din cele mai vechi asezari calugaresti ale Moldovei. Aici s-au nevoit pustnici care au trait in evlavie si cu truda grea. Aici au invatat si petrecut vremea de ucenicie viitorii domnitori si mitropoliti ai Moldovei.

Aici s-au proslavit cei trei sfinti cuviosi Rafail, Partenie si Ioan de la Rasca, si pana acum doua veacuri staruia de datina inchinarea solemna si obsteasca la sfintele lor moaste, asa cum ne-a lasat scris marele mitropolit Dosoftei.

Publicat de Colotin Sebastian