Documentar video-1-Mânăstirea Golia din Iași
Documentar Video-Mânăstirea Golia IASI
Documentar video-2-Mânăstirea Golia din Iași
Situata la limita de nord-est a Iașului medieval, Manastirea Golia apare ca o puternica fortareata medievala de aparare, cu ziduri si turnuri de incinta, cu porti mari din metal si lemn la intrarea sub turn si in biserica. Biserica "Inaltarea Domnului" este ctitorita de marele logofat Ioan Golia in sec. al XVI-lea. Denumirea de manastirea Golia apare pentru prima data intr-un act intarit de domnitorul Ieremia Movila, in anul 1606, cand lacasul bisericesc este inchinat manastirii Vatoped, din Sfantul Munte.
La 1650 Voievodul Vasile Lupu hotaraste transformarea radicala a asezamantului cazut in ruina. Rezidirea s-a facut dupa conceptia arhitecturala a vechii biserici si a fost terminata de fiul sau, Stefanita Voda, la 1660. Acestia sunt mentionati drept ctitori de inscriptie in slavona aflata in biserica , la 1660. Zidul imprejmuitor ii este atribuit lui Vasile Lupu, probabil ca cel ce a incheiat lucrarea, iar turnurile de colt (bastioane) sunt adaugate de Gheorghe Duca, ctitorul manastirii Cetatuia. In secolul al XVIII-lea așezământul sufera mai multe stricaciuni provocate de incendii. Cutremurul din 1738, a cauzat daramarea partii superioare, impreuna cu turlele, chiar in timpul reparatiilor. La 1838, staret fiind Grigore Irinopolios, se reface catapeteasma asa cum apare pana azi. Cazuta in ruina dupa secularizare (1863), manastirea a fost închisa intre 1900-1947, devenind apoi biserica parohiala pana in 1992, cand si-a recapatat destinatia străveche.
Exteriorul Bisericii "Inaltarea Domnului" trădează influenta Renasterii tarzii, prin intermediul Galitiei: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatra fatuita, strajuit de pilastri corintici (cu capiteluri in frunza de acant) si cornisa in stil baroc sustinuta de console. Acoperisul este o aglomerare de turle, turele si cupole dispuse in linie si sustinute de arcaturi etajate (kokosniki). Cu baza octogonala, turlele prezinta inovatii ornamentale, cu decoratie munteana si motive orientale ce reflecta mai mult "o profunzime tarigradeana". Interiorul, traditional moldovenesc, contrasteaza cu fatadele clasice, repetand impartirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "inecate" in zid, cu un cafas in tinda, unic in Moldova sec. al XVII-lea si cu bogate chenare orientale in jurul celor doua usi ale bisericii. Printre obiectele de pret se remarca policandrul aflat in pronaos si patru sfesnice in fata altarului, donatii ale lui Vasile Lupu. Usile de acces spre pridvor si spre pronaos sunt inconjurate de o frumoasa sculptura in marmura, cu stema Moldovei in partea superioara a portalului.
O inscriptie din biserica ne informeaza ca pictura initiala este opera unui mester pe nume Matei. A fost refacuta (inclusiv icoanele imparatesti) in 1754, cand au fost efectuate si mari reparatii la biserica. Doua reprezentări votive in partea de apus a pronaosului ii infatiseaza drept ctitori pe domnitorul Ieremia Movila si familia Golia inspre nord, iar spre sud este reprezentata familia voievodului Vasile Lupu. O mare parte a picturii a mai fost refacuta in anul 1838, dar cu mai putina valoare artistica bisericeasca.
Turnul Goliei, ridicat de egumenul Meletie in anul 1855, se afla la 40 m sud de biserica si reprezinta o mare atractie turistica. Este inalt de 29 m, cu un gang de intrare in incinta. Alaturi de turn se afla prima casa de apa din Iasi, cu fantana turceasca in exterior. In incinta se mai afla o casa cu coloane, din sec. al XVIII-lea, in care a locuit temporar Ion Creanga, si staretia care adăpostește paraclisul "Braul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie in sec. al XIX-lea. Intr-o cladire din incinta funcționează o tipografie care sustine activitatea editoriala a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.
Arhitectura ansamblului mănăstiresc, masivitatea constructiilor si frumusetea lor au fost motive de apreciere si admiratie din partea unor personalități importante care au avut prilejul sa viziteze manastirea. Astfel, in anul 1652, Arhidiaconul Paul de Alep, mare carturar si om de cultura, cu prilejul vizitei ce-o face aici ca insotitor al Patriarhului Macarie al Antiohiei, isi exprima admiratia fata de stilul fara pereche al arhitecturii intalnite aici, iar clopotnita este apreciata ca fara de asemănare prin alte tari. Este de asemenea apreciata in mod deosebit de Petru cel Mare, in anul 1711, când a vizitat Iașiul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu